Invidiez toate ferestrele care în loc de ghivece au cîte-o pisică. Pedeapsă antidepresivă de seară: spăl covoarele cu periuţa de unghii. A doua zi, la lumină naturală, invidia persistă.
Pe un covor zburător stă tolonită lîngă o chisea cu dulceață de mure, în care își moaie degetul mic de la un picior și și-l linge apoi cu poftă, somnolează de aproape o mie de ani Prințesa dolofană Mereu-Mereu!
11 comentarii:
Încearcă și cu periuța de dinți!
E mai eficace o perie de solzi de balaur! Se pot lua de la mine solzii, am destui!
@hobbitul: La următoarea criză. :)
@şaptecapete: N-am eu covoare demne de solzii de balaur!
Covoare din mușchiuleț verde de scorbură!
Pentru covoarele piticeşti e mare şi periuţa de dinţi. Se vor spăla cu periuţa de rimelat genele zvăpăiate ale lui Ciupercuţ.
Sau cu puful de pudră!
Covoarele de balaur se vor spăla cu vârfuri de mesteceni legănaţi de vânt. Covoarele trebuie să fie zburătoare!
Pe un covor zburător stă tolonită lîngă o chisea cu dulceață de mure, în care își moaie degetul mic de la un picior și și-l linge apoi cu poftă, somnolează de aproape o mie de ani Prințesa dolofană Mereu-Mereu!
Mereu-Mereu, prinţesa somnolană...
Mereu-Mereu, prințesa dodoloață,
Se tot căznea să bage-n ac o ață
Subțire de argint, dar obosea
Și sta întinsă-n pat de catifea.
Biet Şocîţel se înţepa cu acul
Şi înjura - că naiba, şi că dracul...
Prinţesa-l oblojea atunci la talpă
Cu pup şi cu o frunză de catalpă.
Trimiteți un comentariu