26 ianuarie 2010

Iluzie


Era o astfel de viaţă.
Iată de ce azi-noapte am vrut să închid blogul. Dar oricum e aproape ca şi inexistent. Izolarea asta a lui, atent cultivată, e singura calitate reală. Cum să i-o iau?
M-am mulţumit să şterg, să tot şterg.
Slavă nimicului.

4 comentarii:

Radu Vancu spunea...

Nu-l şterge, ar fi mare păcat. E un blog tare frumos.

șaptecapete spunea...

Da, e frumos...

vakulovski spunea...

cum să-l ştergi?! celălalt e "interzis", ăsta - închis? NUUUUUUU!!!

Veronica spunea...

Nu-l închid, asta ziceam, dar am mai şters fel şi fel de...