19 aprilie 2019

Nimicurile mele - cu pescăruși, confuzii și copacul prințesei

Trei ouă în cuibul pescărușilor. Gregoire picotind pe pervaz, scoțând sunete dulci, întinzându-se, un picior și o aripă.
Ieri, trei oameni pe terasă, cu aparate de fotografiat și cu ruletă. Păsările zburând, țipând, dând roată deasupra lor, disperate. Întreaga colonie alarmată. Oamenii cu aparate își fac treaba, pozează, măsoară, apoi fac o fotografie, două și pescărușilor - „ce frumos”. N-au văzut cuibul, au plecat. Sper să nu revină curând, pescărușii au nevoie de încă cel puțin două luni ca să-și ducă treaba la capăt.
În fiecare an, spaimele.
E o lume crudă, lumea animalelor, se dau bătălii pe viață și pe moarte aproape în fiecare zi. În fiecare primăvară s-a întâmplat ceva major, un pui a murit, o mamă s-a întors infirmă de la râu, un tată a crescut singur puii.
Nu pot să mai văd suferință.
Citesc The Peregrine, mă uit pe fereastră.

Rămășițele zilei - marea plăcere a acestor zile. Să poți scrie așa!...

Izolarea nu e pentru oricine.
Îmi savurez libertatea, coconul țesut cu grijă, deși uneori e prea mult. Însă sufocant devine mai ales când traduc. Când sunt liberă de traduceri, când pot să mă mișc confortabil prin viața mea, când pot scrie povești, izolarea e perfectă, e vis. Scriu, mă plimb, respir, trăiesc, fac curat, colț cu colț, albesc, las lumina să intre.

Mă întâlnesc pe stradă cu cineva necunoscut. Necunoscuții care cred că ne cunosc. Îmi zâmbește, îmi vorbește, ne știm?, nu ne știm. Dar marea mașinărie a „socializării” ne minte: ne știm. Mă opresc din cantilenă, vorbim, îmi turuie că înțelege prin ce trec, prin ce?, că a trăit ceva asemănător cândva, că există remedii, că se poate trăi și așa etc. Nu pricep nimic din ce îmi spune. Dar pricep că greșește. Are impresia că știe ceva, nu știu ce, nu înțeleg ce, și-i tot dă cu bolile și cu tratamentele, spune și ceva de chimioterapie, e o cumplită confuzie. Plec îngrozită. Mă scutur.

Să trăiești ca păsările. Acționând pe muțește, să ieși la lumină fără să împroști mizerie în jur.

Lângă palat, copacul prințesei n-a înflorit anul ăsta deloc.

Niciun comentariu: