11 ianuarie 2008

Asta mi-e meseria!...

Bună ziua, aş dori să fac o donaţie.
Dacă se va scrie volumul doi al "Ghidului nesimţitului", aş dori să îmi donez vecinul de deasupra.

De la o vreme, de dimineaţa pînă seara mă nedumereau (o, şi mă enervau, desigur!) nişte sunete ciudate. Bubuit şi cloncănit de sticle, multe sticle căzînd parcă de la înălţime, apoi adunate, aşezate în rînduri şi iar căzînd, întruna, întruna...
Aseară, s-a desluşit misterul. N-aş fi îndrăznit să îi bat la uşă, dar a făcut-o bătrîna de la apartamentul vecin, disperată nu numai de sunete, dar şi de faptul că vecinul de mai jos credea că ea face zgomot. O scară întreagă revoltată, buboi spart, rivoluţie la etajul doi!
Şi iese în prag tipul nou mutat şi explică senin:

"Domne, eu asta fac, asta mi-e meseria! Trebuie să exersez."

"Ce meserie?", se miră lumea. "Aşa, să arunci sticle prin casă?"

"Da, domne, eu sînt barman!"

4 comentarii:

Anonim spunea...

Eu aş edita şi volumul trei!!! Toată vara, toată toamna, cineva care a cumpărat apartamentul de sub mine, şi-a pus meseriaşi să-i dărime pereţii interiori, să taie ţevi, să spargă ferestre, ceva infernal... Apogeul a fost cînd s-a prezentat la mine şi a vrut să-mi spargă şi mie un perete, să vadă de ce picură la el o ţeavă... Norocul meu a fost că era o debara cu hainele fiicei... şi ţeavă mascată bine... nu se putea face nimic... Deci au continuat zgomotele , de dimineaţa pînă seara, pe la 7, cînd plecau muncitorii... Cei de pe plaierul meu erau toţi duşi la plimbare, sau mai ştiu eu unde, ca să scăpe cu viaţă...

Veronica spunea...

Doamne, dar e tot mai greu de locuit la bloc. Aşa e şi la mine, e o manie a renovărilor. Toată lumea îşi face "frumooos"...
Oricum, eu m-am bucurat aseară că nu s-a mutat deasupra mea un potcovar! Chiar mă gîndeam la alte meserii gălăgioase.
Eu, în afară de tastatură, nu ţăcăn la nimic...

Anonim spunea...

Hm, eu nu am de ce să mai ţăcăn! M-am ţăcănit deja!!!

Veronica spunea...

Apropo de biscuiţi - "Ţăcăniţi, ţăcăniţi!"