Ruşinea e de partea mea - nu ştiu cui să mulţumesc pentru felicitări... Cartea s-a lansat la Sibiu pe 14 februarie, la Humanitas, însă a apărut anul trecut, în toamnă. Mulţumesc.
În fiecare din noi sînt basme auzite, citite sau imaginate, ne petrecem singurătatea împreuna cu balauri și zîne transparente, cu pitici burtoși și brotaci de smarald...
12 comentarii:
Piticul ăsta e prea alb! Noi purtăm fesuri colorate!
Nemulţumitului i se ia darul!
Ţie, însă, ţi se mai adaugă o poză colorată. Dar nu mai am Brotak, ci Ciupercuţ. Brotak s-a supărat.
Brotak e prea supărăcios, se știe, dar este iertat mereu fiindcă face Oak!
S-a întors armata brotacilor! Fiecare cu piticul lui! La atooaaaaak!...
Acum sînt doi brotaci și trei pitici! Mai vrem un brotak!
Piticul mare e ăla alb şi supărat: i-a fugit brotakul. Vor porni cu toţii în căutarea oakului pierdut.
Eu ma scris "In cautarea timpului pierdut"!
Of, ce ţi-e cu insuportabila uşurătate a carapacei...
spre rusinea mea, abia acum aflu de Orchestra Portocalie. Felicitari din partea unei vechi cunostinte care a citit Adeb cu sufletul la gura. Succes!
Ruşinea e de partea mea - nu ştiu cui să mulţumesc pentru felicitări...
Cartea s-a lansat la Sibiu pe 14 februarie, la Humanitas, însă a apărut anul trecut, în toamnă.
Mulţumesc.
În fiecare din noi sînt basme auzite, citite sau imaginate, ne petrecem singurătatea împreuna cu balauri și zîne transparente, cu pitici burtoși și brotaci de smarald...
Dintre cele auzite, citite şi imaginate, m-aş opri la (şi înveli cu) cele imaginate. Şi cele neimaginate încă.
A fost odată un brotac de smarald...
Trimiteți un comentariu