Ce-are lumea cu ciorile?
Pe mine mă încîntă orice apariţie înaripată din zonă. Dacă-mi plac piţigoii, mierlele, ciocănitorile, bufniţele, vrăbiile care mă vizitează, de ce nu m-aş entuziasma în faţa ciorilor?
O cioară grivă tocmai a dat o roată, s-a speriat de omul de la fereastră şi-a renunţat la popasul din brad, s-a dus la teiul decapitat primăvara trecută. S-a aşezat pe-o crenguţă pirpirie, a lopătat stîngace dintr-o aripă, deranjată de vînt, un pic indecentă arătîndu-şi burta dolofană - ce caldă trebuie să fi fost -, apoi a plecat...
În tei, aşa de aproape, părea uriaşă. Acum, în mesteacănul de departe, e o bijuterie gravată pe cer.
Aşa şi noi, fluturi pentru unii, hipopotami pentru alţii. Îmi plac şi hipopotamii (deja mă repet...).
10 comentarii:
Titlu: Fluturi și hopopotami!
Primesc pe stradă un bilet gratuit la circ. Sub înşiruirea de atracţii, un rînd care pentru mine e adevărata atracţie: "După spectacol puteţi vedea hipopotami!".
Vedea? Mîngîia?
Deci nu-i forţează nimeni la nici un giumbuşluc? E de mers, e de zîmbit la botul umed care nu face nimic în afară de-a fi.
De cînd n-am mai fost la circ? Cred că de cînd, înainte de 1989, nu mai țin minte anul, am văzut "Parisul pe gheață"! Dar era cu adevărat un circ?
Cam pe unde este acum parcul din fața Policlinici, se instalase un cort și o arenă de gheață! Nu-mi aduc aminte decît că vedeta, cea care patina la urmă, a tras o căzătură cu fundul de gheță, mascînd întîmplarea printr-o mișcare frivolă, în foarfece, a picioarelor în aer, spre deliciul spectatorilor ce aplaudau frenetic spuma de dantele a fustiței ei suflecate indecent...
Să mergi pe stradă, să fii poate trist, să te gîndești la cîte cărți formidabile nu vei citi niciodată, să tragi cu coada ochiului la trecătoarele deja îmbrăcate a primăvară, să îți spui: Oh, Cehov ăsta!... și să intri într-o librărie mică, intimă, cu mesuțe pentru băut ceai sau cafea, să mai cumperi un autor necunoscut, să stai tîmpit lîngă un album de vreov 8-10 milioane, enorm, să ieși și cineva să-ți dea un bilet pentru circ! Care circ? Circul, zice persoana, cel care din seara asta dă spectacole etraordinare cu fluturi dresați de hipopotami!!!
Vai! corect e "extraordinare"
Să te uiți, deodată atent, la cel care îți solicită atît de gratuit, la propriu, prezența la circ!Domnule, dar cine sînteți dumneavostră în viața mea? Cum cine, să se mire omul, cum cine? Eu sînt "Șeful pupineilor"; nu știți ce-i un "pupinel"? Nu știu, și cu asta basta, nu mă tulburați în mijlociul străzii, vieții, lecturii... Vai, domnule, sînt dezolat, poftim și un afiș, în el se explică la ce folosesc "pupineii"! Dar ce-i un "pupinel", ce-i un "pupinel", pentru numele lui Dumnezeu!? Dar persoana s-a făcut nevăzută... Ce-o fi un "pupinel", răsună prin oraș ca un vînt, ce-i un "pupinel"?
Vai! corect e "mijlocul"... Eu știu ce-i un "pupinel", dar mi-e jenă să vă explic, vai!
Voi credeți că asta mai interesează pe careva?
Dragi Pupinei, m-am întors cu misiunea îndeplinită: după spectacol, intrat prima în menajerie (nu se-nghesuia nimeni, eu pentru asta venisem), mîngîiat hipopotam pe spinare, declarat dragostea, simţit căldura, adorat slorpăiala lui lătăreaţă cu botul în ciorba de apă şi roşii...
Dar asta mai interesează pe cineva? :)
Care circ, care circ?
Hipopotămaşul adolescent m-a pus cu botul pe labe.
Trimiteți un comentariu