19 februarie 2012

Shoplifter







Sibiu, duminica la mall. Ce se mai poate fura.
Alba, Alba... Dar, desigur, puloverul a fost negru.

***

A apărut un nou Tiuk!
Trebuie să vă spun că atunci cînd am primit de la m.vklvsk întrebarea de anchetă - "Cu cine dintre scriitori ai vrea să te îmbeţi de Anul Nou?" - am zis că eu n-am ce răspunde şi-am dat întrebarea la spate. Nu numai fiindcă nu ai cum să te îmbeţi dacă nu bei. Dar eram pînă peste urechi plină de-un singur scriitor, mută, oarbă, surdă. Şi-apoi, deodată ridicînd eu o clipă nasul din traducere, mi-am amintit că îmi şoptise cîndva Llosa să scriu aşa cum vreau eu dacă cred că există şi un singur om care să înţeleagă. Iar eu, înţelegeţi, ştiam sigur că există acel unul singur minimal. Trag nădejde că oricum nu e singurul, căci ceea ce astăzi la noi pare obscur se cuvenea să fie limpede cam de multişor, cum şi este, de altfel, pe alte meleaguri. Aşa că m-am pus pe scris - şi pe rîs - şi am scris, şi am rîs, şi declar acest răspuns de anchetă cel mai drag dintre toate date de mine vreodată. Şi jur că, deşi poate pare o brambureală, este foarte precis.
Desigur, aveţi o mie de alte motive să răsfoiţi Tiuk! La mulţi ani, Tiuk!

"Cu cine dintre scriitori ai vrea să te îmbeţi de Anul Nou?"
Ce păcat că nu beau. Dar dacă aş fi suficient de beată încît măcar să am impresia că stau la bar, pe un scaun foarte înalt, cu cerc de pus picioarele de asemenea foarte înalt, alături de scriitorul la care mă gîndesc neîncetat, atunci deodată mi-aş înălţa privirea spre el şi aş îndrăzni să-l întreb fără nici o introducere: „Why did the barmaid champagne?”. Şi m-aş ruga să-l aud cum după o clipă de mirare pufneşte, şi apoi, hohotele fiind cît de cît potolite şi şterse lacrimile din ochiul drept, răspunzînd-mi: „Because the stout porter bitter”. Apoi ne-am tăvăli pe jos de rîs, ne-am ţine cu mîinile de burtă, am zace în cele din urmă aşa, gîfîind şi privind în tavan, storşi, fericiţi, şi poate că am băga deodată de seamă că pe jos e un linoleum amintind de Braque. Că doar asta nu e altă poveste. Apoi ne-am aduna şi l-aş întreba ce mai face bunul nostru prieten, Cioran. Ce păcat că nu beau.

Niciun comentariu: