27 iulie 2012

Rosu, rosu, catifea



Veşti de la "aricii" de la Casa de Pariuri Literare. Tocmai acum, cînd corectam noile poveşti cu arici.
Aşa arată coperta realizată de Victor Jalbă-Şoimaru. Şi îmi place foarte tare, nici nu ştiţi (deocamdată) cît de subtil se potriveşte, în cît de multe detalii de atmosferă şi ton, poveştilor din carte.
Aş mai spune că entuziasmul lui Un Cristian şi al lui Victor sînt sănătate curată, că niciodată o carte de-a mea nu cred că a fost mai fericită, nu s-a simţit mai bine primită. Le mulţumesc şi aici.

Lansarea cărţii, cel mai probabil în Bucureşti, săptămîna viitoare.
Detalii acuşica.

Cartea, pe site-ul editurii, aici.

9 comentarii:

hobbitul spunea...

Foarte reusită coperta!

Veronica spunea...

S-a mai modificat un pic. Foarte un pic de tot.
Mă bucur. Emoţii.

Radu Vancu spunea...

Splendidissim! :)
E o carte pe care abia aştept s-o văd, puţinul pe care-l ştiu din ea sună excelent, la nivelul cel mai de sus al prozei noastre scurte.
Uf, ce limbaj de lemn mai am şi eu când vreau să spun că-mi place tare-tare ceva...

hobbitul spunea...

E minunat să știi că ai o carte nouă gata, că o poți dărui, că e loc pentru altă carte deja, că totul merge ca-n rouă!

Veronica spunea...

Radu, credeam că te-am pierdut, dar mă pierdusem pe mine.
Ce bine că există un om care-abia-aşteaptă. Şi cam aşa simt, că bătălia e să faci al doilea şi-al treilea să vrea să citească. Poate spun prostii, dar sînt cam oribil de pesimistă these days. Mulţumesc mult, mult, sper să îţi placă şi restul.

Domnul Şaptecapete, aşa trebuie să fie, minunat, şase sute de pagini de Opere III care pleacă în tipar după atîta aşteptare, asta da rouă.

hobbitul spunea...

Vorbeam de tine, nu de mine! Mi s-au mai tăiat din capete!

Veronica spunea...

Bine, Patrucapete...
Ştiu că de mine, dar aruncam o minge în curte.
Aşa e, altă carte, dar asta-i amară rău, terapeutic de amară, aşa că acum mă duc să mă joc cu sobolul.

hobbitul spunea...

Nu, Cincicapete!!!

Veronica spunea...

Cinciopinci.

Dacă voi reuşi să o termin, cartea asta la care lucrez acum o să fie mică, mică, mică şi pătrată, atît de mică încît să poată fi luată în scorbură de orice micime a lumii, şi acolo citită, la lumina lăuntrică. O şi văd.