Octombrie în Delta Văcărești.
Fără păsări, dar cu acest uluitor fluture galben - Colias crocea, Gălbiorul migrator (Clouded Yellow), care a fost atât de prezent anul ăsta la noi, la fel cum au fost și încă sunt multe, foarte multe Vanessa Atalanta, cu dunga lor stacojie.
Într-o zi însorită de toamnă, pe la orele prânzului, toate făpturile din deltă sunt ascunse prin tufe, prin stuf, departe de cărăruile săpate de om pe aici, dorm și vidra, și vulpea, iar păsările nu mai sunt la fel de multe ca vara, a rămas vânturelul roșu care țipă la vânătoare, niște rațe sălbatice clatină trestiile, iar pe poteci îți pot tăia calea șopârle viu colorate, și de jur împrejur zboară fluturi câți n-ai văzut niciodată. Despre gălbiorul migrator am citit că în unii ani abia dacă apar câțiva, iar în alți ani sunt cu miile. A fost un asemenea an, al belșugului, îi zărisem din tren, venind de la mare, pete jucăușe de-un galben ireal, dens. La fel, vanessele, niciodată n-am văzut atâtea plutind de jur împrejur, mari cât vrăbiuțele și vesele, în ciuda numelui lor, fluturele de doliu, fluturele prevestitor de moarte din Foc palid. Unul mi-a poposit pe cărare, chiar unde urmam să pășesc, m-am aplecat, l-am ridicat ușor pe un deget.
