Ştiu, se vând cărţile mari, cartonate, care seamănă cu cutiile de bomboane - acelea care se pot face cadou, eventual să aibă litere aurite pe copertă, iar înăuntru text puţin, aerisit, literă mare, margine groasă. Cărticica mea e tocmai invers. La standul cu noutăţi din librărie, poţi să dai roată de două ori, dar numai dacă o cauţi cu multă îndârjire o găseşti: stă chiar în centru, lângă plăcuţa de lemn cu "Noutăţi", şi deşi stă în picioare, abia de i se iţeşte creştetul dintre teancurile de volume. "Simfonia animalieră" seamănă cu picii care zic de după tejghea "De trei lei caramele" şi nu li se vede decât vârful degetelor cu banii. Dar paginile ei sunt scrise cu literă mică, egală cu cea a dicţionarului pe care-l am acum în stânga, marginile îi sunt destul de subţiri, iar povestea, mi s-a spus, e densă şi nu se citeşte tocmai uşor. Dacă vă plac cărţile-cutii de bomboane, prea bine, stay away. Dar dacă nu, şi nici exclamaţiile, şi nici zarva, şi nici datul în spectacol, şi nici mulţimile, şi nici grupurile, şi vă e cumplit de ruşine la orice tejghea, atunci s-ar putea să vă placă pătrăţica verde. Asta e.
De azi, are pagină şi poate fi comandată. În librării, deocamdată e în Bucureşti, dar de zilele viitoare ajunge şi-n ţară. Eu am un singur exemplar şi asta mi se pare foarte frumos. Cartea mea.
http://www.cdpl.ro/simfonia-animaliera-veronica-d-niculescu.html
(Foto: Vlad Rotaru)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu