Îngermania, Dingermania. Ce lume cunoscută, lumea copilăriei şi mai ales a vacanţelor mele, în cartea cu care mi-am petrecut ultimele seri, când terminam interminabila treabă. E aşa:
Precum ecoul unei îndepărtate şi tulburătoare lumi de vis mi se cuibăreşte încet-încet în ureche numele unui loc al cărui început se rosteşte când aşa, când aşa, precum căciulile schimbătoare pe mereu unul şi acelaşi creştet: Îngermania, Dingermania.Îngermania pleacă toţi cei care pleacă pentru totdeauna. Dingermania vin cele mai faine maşinuţe de fier. Îngermania există cea mai bună gumă de mestecat, cu hârtia cea mai colorată, cu aroma cea mai delicioasă, numai bună de întins cât e braţul de lung, între mestecături, din vreme în vreme, s-o poată vedea toată lumea. Dingermania sosesc din când în când unchi şi mătuşi cu valize mari şi doldora care ascund tot felul de lucruri de preţ. Aici la noi, se zice, avem tot ce ne trebuie. Însă tot ce e neobişnuit, ce e acătării, ce e dorit şi visat, zic toţi că vine Dingermania.
Fragmentul este din cartea Vârstele jocului. Strada Cetăţii, de Claudiu M. Florian.
Iar invitaţia pentru mîine sună aşa:
Lectură bilingvă. Sîmbătă, 26 mai, la ora 18, la Libraria-Cafenea Erasmus din Sibiu, Claudiu M. Florian va citi cîteva fragmente din romanul Vîrstele jocului. Strada Cetăţii, apărut de curînd la editura Cartea Românească.
În deschidere, Veronica D. Niculescu şi Jens Kielhorn vor spune cîteva cuvinte despre carte.
Deocamdată spun: sînt cucerită.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu