"Participarea atâtor muze ruseşti în orchestrarea romanului face traducerea acestuia deosebit de grea. Fiul meu, Dmitri Nabokov, a încheiat traducerea primului capitol în engleză, dar nu a putut continua din cauza unor situaţii presante din cariera lui. Celelalte patru capitole au fost traduse de Michael Scammell. În iarna anului 1961, la Montreux, am revizuit cu atenţie traducerea tuturor celor cinci capitole. Sunt responsabil de versiunile diferitelor poeme şi frânturi de poeme răspândite prin carte. Epigraful nu este o invenţie. Poemul care serveşte drept epilog imită o strofă din Oneghin." - spune Vladimir Nabokov în Cuvântul înainte de la ediţia în limba engleză a romanului Darul.
S-a tot vorbit zilele trecute despre dificultăţi. Iar eu m-am gândit din nou că Darul mi s-a părut cea mai dificilă carte de Nabokov, în privinţa traducerii. De departe cea mai dificilă. Şi nici nu ştiu ca în alt caz Nabokov să facă o asemenea menţiune. Însă la noi întotdeauna renumele - al cărţii, al autorului - e cel care străluceşte mai tare şi fură privirile, aşa cum ştiu să facă doar suprafeţele apelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu