Despre carte, de pe site-ul Editurii Polirom:
Traducere din limba engleza de Veronica D. Niculescu
Punctul Omega, cel mai recent roman publicat de Don DeLillo, cauta in mintea si sufletul unui intelectual, recrutat de serviciile secrete sa ajute la teoretizarea razboiului, argumentele din spatele atitor morti ignorate de propaganda si strategiile militare. Protagonistul, Richard Elster, pensionar de-acum, s-a retras undeva in desert, in cautarea spatiului originar, insotit de fiica sa si de un tinar regizor de film care isi doreste sa faca un documentar cu batrinul profesor. Cei trei ajung sa traiasca intr-o intimitate ciudata, plina de momente de tandrete, aproape ca intr-o familie. Insa un eveniment infiorator pune capat traiului lor detasat de lume, lasind misterul sa bintuie peisajul desertului si al mintii.
„Un roman de idei care arata cum limba, filmul si arta schimba lucrurile pe care noi le percepem drept realitate.” (USA Today)
„Daca Underworld a fost o bizara slujba de inmormintare a secolului XX, Punctul Omega este o petrecere de adio pe care Don DeLillo o da in cinstea ultimului deceniu.” (New York Observer)
Cartea, aici.
***
Mulţumesc, George Neagoe, pentru cronica la Roşu, roşu, catifea din revista Cultura. Intitulată "Cadouri nedorite", poate fi citită aici.
Am stat în Bucureşti vreo 48 de ore. Am intrat ieri în librăriuţa de la Muzeul Literaturii Române. Mă uitam la maldărele de cărţi, biete cărţi, aruncate peste tot pe jos, claie peste grămadă, un ocean în furtună. Biete, biete cărţi, tratate ca nişte băleguţe. Mi-a atras atenţia însă un teanc ordonat, deci proaspăt adus!, pe la reviste. Era teancul de Cultura. Am răsfoit primul număr de deasupra, am dat de cronică. Citit în spate, pe terasă, cu o cafea.
2 comentarii:
Vera, abia am terminat alaltăieri "Cosmopolis" şi mă pregăteam să caut "Underworld", când iată că vii cu "Punctul Omega".
Concluzia mea irevocabilă: nu pot eu citi cât poţi tu traduce! :)
Mie "Punctul Omega" mi-a plăcut şi mai mult, e cu lentoare şi pustiu, mmm, şi cu Psycho demontat în cadre cu încetinitorul, şi cu alb-negru şi cu seri pe verandă şi cu trupuri aplecate deasupra unei chiuvete şi cu cuvinte şi cuvinte şi cuvinte cu miez. Ai să vezi că dacă ai terminat alaltăieri "Cosmopolis", pe "Point Omega" e ca şi cum l-ai şi terminat diseară. :) E scurt şi foarte foarte frumos.
Trimiteți un comentariu