24 august 2012

Luciat despre Rosu, rosu, catifea

Mare bucurie îmi face Luciat, cu lectura ei atentă şi recenzia la Roşu, roşu, catifea, postată astăzi în Ora de Cluj.
Doar celor mai apropiaţi dintre apropiaţi am îndrăznit să le spun, în momente de rarisimă deschidere, că îmi doresc măcar un singur cititor atent - unul singur, poate că nu e aşa mare obrăznicie să îmi doresc asta - care să nu ia povestirile pe sărite şi să vadă măcar o parte dintre cîrligele presărate ici, colo, o parte dintre legăturile şi încrengăturile, mai accentuate sau mai vagi, dar extrem de precise, care înlănţuie între ele poveştile. Luciat fredonează obsedant melodioara cu portocala şi descoperă pînă şi relaţia de rudenie dintre două pisici (da, aşa este), şi multe altele, cronica ei este un semn foarte liniştitor şi încurajator pentru mine.
Îi mulţumesc foarte tare, iar ceea ce a rămas neînţeles (şi adorabil mărturisit ca neînţeles) nu e de fapt absolut nici o taină, e un nimic din acela care ar putea fi prilej de discuţii relaxate cîndva, sper, dacă ne vom întîlni.
Rubrica Terorism de cititoare, dedicată în totalitate cărticelei mele, aici.

***

Mîine lansăm cartea la Sibiu, în cadrul Festivalului Medieval.
Biblioteca Astra, ora 17, în sala de festivităţi a corpului vechi.
Prezintă Teodora Coman şi Dragoş Varga. Vă aştept cu drag şi cu cărţi.



Niciun comentariu: